- E copilareasca dar mie imi place si se merita sa o scriu aici. :O foare esti tu si eu sunt albina/Un soare esti tu si eu sunt lumina/Cu inima plina de dragoste pura/Iti spun incet si sfios/ Un cald Noapte Buna!
- Asta o sa ziceti ca e mai emotional asa, dar este dedicata unei persoane foarte foarte dragi mie ;;): Mirosul tau persista, si acum, sunt inconjurata de parfumul tau iti simt respirati, iti aud rasetul , totusi ce este atat de special in...tine? Ma urmaresti pretutindeni asemeni unui lup care vrea sa ma devoreze doar cu privirea, care vrea sa ma indeparteze de mine...de toti. Insa, cu toate astea pot spune ca tu nu esti si nu vei fi niciodata si tot ce persista e parfumul tau.
- Imi gasesc intr-o veche agenda mica proza pe care o scriam de cand aveam o varsta frageda, mi-am descoperit vechiul scris si odata cu el au inviat trairile si sentimentele de atunci. Este uimitor ce poate face doar un simplu stil de scris, te duce in trecut, la copilaria ta, buna sau rea, te metamorfozezi intr-o copila teribilista dar inteligenta, cu idei si planuri marete care in mare parte a reusit sa le duca la bun sfarsit, minunat dar real. Ma gandesc daca un simplu stil de scris poate face asta, impactul cu o fotografie mai veche este si mai mare ...dar sa nu ne rezumam doar vizual, poate o poezie de a ta care atunci o credeai geniala acum ti se pare lipsita de sens, dar atunci era atat de perfecta incat doreai sa iti inchizi sufletul in ea pentru ca momentul sa ramana vesnic, insa cruda realitate are alte planuri, mult mai marete decat atat.
P.s. am mai gasit ceva mi s-a parut interesanta: "Viata e grea, nimeni nu te ajuta, totul e la limita si trebuie sa ajungi la capt inainte de ceilalti.
Intradevar e un exercitiu interesant: sa vezi cum ai scris o data si ce poti scrie acum. Mi-aduc aminte de un vers: "Daca pozele ar vorbi", ei bine caietele vechi pot s-o faca. Important e sa stim sa ascultam ce scriam atunci, sa ne amintim cum eram o data.
RăspundețiȘtergere