Reusesc sa ma dau jos din pat dupa ce ceasul a sunat, vestind rasaritul si o noua zi. De data asta ma imbrac asa cum ar trebui(chiar daca nu stiu exact cum trebuie sa te imbraci pentru ca, pana la urma nu conteaza cum arati ci vasta ta cunostinta…dar in fine secolul 21 este neiertator) ma aranjez si plec la servici, drumul a fost ca si ieri, oribil si dezgustator dar ajung la destinatie. Totul a decurs asa cum trebuie , l-am anuntat pe sefu ca ma intalnesc astazi cu dragul nostru poet(« Sper sa vina » imi spun ) iar zambetul lui mi-a dovedit multumirea si faptul ca este mandru ca are cu cine lucra. Ma pregateste pentru intalnire, de parca ar fi prima oara cand fac asta, dar fiindca este un personaj important ma trezeste intr-un fel la viata. Plec de la servici si ma duc la locul unde am stabilit ca ne intalnim, bineinteles el nu a ajuns. Eram frustrata, nervoasa si de asemenea cu anumite emotii care reuseau sa imi de-a gandurile peste cap. La un moment dat nu ma mai gandeam la asta si ma gandeam la vechiul meu apartament pe care il imparteam cu el, ahh urasc cand se intampla asta, dau cu pumnul in masa si chiar atunci s-a asezat la masa poetul, s-a speriat si s-a uitat la mine pentru cateva secunde, eu m-am trezit din amintiri si observ ca el incepuse sa rada. Eu m-am inrosit teribil.-Imi cer scuze, vechi amintiri care au trecut precum un fulger prin minte. Ce faceti ?
-Uite bine, am crezut ca aceasta intalnire o sa fie la fel de plictisitoare ca si celelalte, insa se pare ca m-am inselat, zambeste provocator.
-Da se pare ca o sa fie o intalnire interesanta, dar acum sa trecem la treaba.
-Of of toti jurnalisti sunt atat de grabiti sa termine cat mai repede interview-ul, chiar atat de urat sunt ?
-Nu, nu este vorba de asta domnule Victor, ci..
-Da da stiu nu trebuie sa imi spui dragut-o, trebuie sa respecti niste reguli si asa mai departe.
Nu mai puteam spune nimic, sincer nici nu ma asteptam sa raspunda asa, sau sa fie atat de deschis. Ma blocasem , chiar nu mai stiam ce sa spun.
-Da, hai sa continuam cu interview-ul, vad ca nu mai spui nimic, de parca voi sunteti setati sa puneti numai intrebari, nu sunteti in stare sa vb si altceva, in fine.
-Dati-mi voie sa va contrazic domnule Victor, noi jurnalisti stim sa comunicam, si chiar foarte bine, doar ca atunci cand suntem in interes de serviciu preferam sa ramanem reci. Defect profesional, si zambesc ironic.
-Uite, chiar stii sa vorbesti, incredibil…ma bucur ca ai spus altceva in afara de intrebari plictisitoare. Hai acum ce vrei sa stii despre mine ???
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu